Tratamentul cancerului de prostată


Diagnostic cancer de prostată: aşteptăm sau tratăm?

Unii bărbaţi se găsesc în situaţia de a lua o decizie dificilă: să se trateze de cancer de prostată sau să aştepte pur şi simplu, pentru a vedea dacă cancerul se extinde.

Decizia este greu de luat „pur şi simplu", întrucât teama de a rata momentul potrivit de a interveni este foarte mare.

Fapt este că multe tumori pot rămâne netratate, pentru că pacientul nu ar muri din cauza lor. Pentru aceasta trebuie însă să se filtreze cu claritate la ce pacienţi nu este necesar tratamentul cancerului de prostată.

Prostata_cu_carcinom

Ţesut modificat, pus în evidenţă cu claritate la RMN

Monitorizare activă (active surveillance) 

Experţii numesc tactica aşteptării sub control „active surveillance (monitorizare activă)", întrucât tumoarea este ţinută permanent sub observaţie. Obiectivul acestei strategii este de a-i exclude de la tratament şi implicit de a-i feri de efectele secundare ale acestuia pe acei bărbaţi care nu ar fi niciodată ameninţaţi de tumoarea de care suferă.

Monitorizarea activă, ca treapta cea mai de jos a tratamentului pentru cancer de prostată, nu este însă adecvată decât pentru pacienţii ale căror tumori prezintă un scor Gleason scăzut, la care deci gradul de degenerare/agresivitatea tumorii este relativ mică. În plus, sunt decisive dimensiunea şi poziţia tumorii, întrucât o perforare periculoasă este mai probabilă atunci când tumoarea se află aproape de capsulă.

Aceşti factori pot fi evaluaţi cu ajutorul metodei noastre RMN. Prin măsurători speciale se verifică dacă prostata prezintă focare canceroase. Cu ajutorul măsurători se pot determina dimensiunea şi poziţia.

Dacă ulterior se prelevează probe de ţesut suspect în cadrul unei biopsii de precizie, realizată sub ghidaj RMN, şi se determină scorul Gleason, există toate premisele pentru alegerea diferenţiată a tratamentului.

Aveti

Intervalele de examinare cu RMN

Dacă scorul Gleason este scăzut, tumoarea mică şi poziţia tumorii iniţial nepericuloasă, monitorizarea activă poate fi o foarte bună alternativă la operaţie – fără eventuale efecte secundare, cum sunt impotenţa şi incontinenţa. În acest caz tumoarea se va examina periodic cu RMN şi se vor compara imaginile, pentru a stabili dacă a avut loc vreo modificare. RMN reprezintă în momentul de faţă cel mai bun procedeu imagistic pentru punerea în evidenţă a tumorii (sursa: Directiva S3 – Carcinom prostatic, pagina 35). De aceea o comparaţie a imaginilor furnizează rezultate foarte precise. Suplimentar se determină valoarea PSA, de o eventuală modificare ţinându-se cont în evaluare.

Condiţia principală pentru această formă de tratare a cancerului de prostată este ca pacientul să nu aibă dureri.

Prostatabiopsie_-_rektale_Stanzbiopsie

Schema pentru biopsia rectală prin ştanţare, cu 12 probe

Cum se proceda până acum

Decizia dacă un pacient este potrivit pentru monitorizare activă se ia frecvent pe baza altor criterii: cu tradiţionala

  • biopsie rectală prin ştanţare şi
  • prin măsurarea PSA.

Biopsia rectală prin ştanţare prezintă dezavantajul că se prelevează ţesut din prostată fără să se ştie dacă există focare de ţesut modificate şi, dacă da, unde. Dacă se descoperă o tumoare prin această măsură, medicii se află în faţa dificilei sarcini de a evalua cum să stabilească dimensiunile şi poziţia centrală a tumorii şi dacă mai există alte tumori în prostată, la care probabil nu s-a ajuns cu ajutorul biopsiei “oarbe”. De fapt această biopsie, care se face pe baza unei scheme şi nu poate viza direct focarele suspecte, nu dă informaţii decât despre regiunea prostatei din care provine ţesutul, nu însă şi despre eventuala existenţă a altui focar, despre dimensiunea tumorii respective şi despre cât de aproape se află de capsula prostatică.

De asemenea este dificil să se compare progresul unei tumori, întrucât tumoarea şi implicit modificarea ţesutului nu se poate reprezenta uşor cu ultrasunete. Medicul este nevoit deci să aibă încredere în ceea ce spun valoarea PSA şi rezultatele unei

Şansele de supravieţuire în cazul tratamentului prin monitorizare activă

Monitorizarea activă, ca formă specială de tratare a cancerului de prostată, este o veritabilă alternativă la operaţie, pentru că şansele de supravieţuire sunt comparabile cu cele ale pacienţilor care se supun unei operaţii, deşi tumoarea corespunde criteriilor pentru tratamentul prin monitorizare. Într-un studiu pe 299 bărbaţi, la 65% dintre pacienţi tumoarea nu s-a mărit timp de 8 ani după stabilirea diagnosticului. La 22% dintre pacienţi a fost necesară o intervenţie în intervalul de 8 ani. Rata de supravieţuire a fost 99,3%. 12% dintre pacienţi au întrerupt monitorizarea activă şi s-au supus unei terapii.

Datorită posibilităţilor de diagnosticare şi monitorizare mai bune, care sunt acum dominante, pacienţii se pot bucura de o siguranţă şi mai mare. De aceea o examinare exactă a posibilităţilor după diagnosticarea cancerului de prostată este recomandată în orice caz, pentru a evita un tratament excesiv şi efectele secundare ale acestuia.

„Watchful waiting"

Pe lângă monitorizarea activă, acum există şi strategia observării pe termen lung (aşa-numita „watchful waiting"), în cadrul căreia nu se monitorizează, ci se intervine abia când pacientul începe să aibă neplăceri. Întrucât în cele mai multe cazuri un carcinom prostatic nu provoacă dureri, iar înrăutăţirea stării nu se face nici ea simţită prin simptome, în clinica noastră se preferă procedeul monitorizării active.

Partnerklinik der Charite
Pathologie Partner

Locations

Bielefeld
Alfred-Bozi-Str. 3
33602 Bielefeld
Tel: +49 521 260 555 44
Fax: +49 521 260 555 14
info@alta-klinik.de

Berlin-Mitte
Reinhardtstr. 23-27
10117 Berlin
Tel: +49 30 814 501 8118
Fax: +49 30 814 501 8119
berlin@alta-klinik.de

Mo-Do. 8 - 19 Uhr
Fr. 8 - 14 Uhr

Language

Sunaţi-ne sau scrieţi-ne un e-mail!






*Informaţie solicitată


ALTA Klinik
Neuenkirchener Straße 97
33332 Gütersloh
Germania

Nach oben

Facebook Page: 143844562314241 Twitter: ALTA_Klinik Youtube App